Pod de lumini astrale

Pod de lumini astrale
iulie 06 16:54 2018 Print This Article

 

În acest An Centenar, printre atâtea activități cultural-artistice organizate în țară și în Roman, iată că în după amiaza ultimei zile a lunii Cireșar, când norii negri și vântul rece au vrut parcă să încerce voința și mai ales iubirea pentru literatură și artă a celor care își îndreptau pașii spre un loc deosebit – Hanul Răzeșilor recunoscut pentru găzduirea mai multor activități culturale, mai ales lansări de carte – pentru a participa la o minunată Seară basarabeană.

 

Nicolae Iorga, care datorită experienței și fiind un cunoscător al literaturii românești și al celei străine, a fost și rămâne un autor al unor pagini pline de adevăr și de prețuire dreaptă a operelor și scriitorilor, scria în volumul Oameni cari au fost: „…bogăția unui suflet de scriitor poate să aibă numai două izvoare: sau o cetire foarte întinsă, necontenit înnoită și aducând o cugetare spornică de toate zilele, sau coborârea, umilirea sufletului, către natura întreagă și către toți oamenii, contopirea cu întreaga făptură.” (Oameni cari au fost, de N. Iorga, Ed. pentru literatură, 1907, vol. I p. 92)

 

Seara Basarabeană din 30 iunie 2018, s-a înscris ca o activitate comună cu scriitori renumiți din Chișinău, Iași, Piatra Neamț, Roman, Focșani, Botoșani, sub genericul: „ROMÂNIA CENTENAR – 1918 – 2018”, „SEARĂ BASARABEANĂ, Ediția a IV-a”, „DIALOG CULTURAL: Roman – Câmpulung Muscel – Focșani – Piatra Neamț – Iași – Botoșani – Chișinău”, în cadrul Cenaclului „Clepsydra”, organizat de Societatea Culturală „Clepsidra” și Editura „PapiruS Media” în colaborare cu Primăria Municipiului Roman, Biblioteca Municipală „George-Radu Melidon, Comunitatea Elenă din Roman, Uniunea Armenilor din România – Sucursala Roman, Academia Teologică „Petru Tocănel” din Roman, Asociația Cultural-artistică „Gong”, Cercul de lectură „Buchiniștii”, Cenaclul literar „Magia cuvântului” al Bibliotecii publice „Maramureș” din Chișinău.

Activitatea, coordonată de scriitorii și, totodată, oameni de o aleasă cultură, domnul Alexandru Mihăilă și Pr. Cornel Paiu, s-a desfășurat pe durata unei după amiezi cu vânt și frig, dar sufletele tuturor au fost pline de lumină și căldură care ne-a apropiat prin dragostea de literatură, artă și cultură și nu în ultimul rând dragostea de neam și țară. Astfel, oameni de o aleasă cultură, poeți, scriitori, istorici literari, artiști plastici de pe ambele maluri ale Prutului s-au întâlnit la această Seară basarabeană pentru o unire prin cuvânt și metaforă exprimate din inimă și suflet.

 

Ca invitați de onoare au fost prezenți: Acad. Nicolae Dabija – poet, scriitor, istoric literar, critic literar, eseist, Emilian Marcu – scriitor, poet și critic literar din Iași, Emilian Pal – poet din Roman, Victoria Fonari – poetă, critic literar, dr. conf. din Chișinău – și Cristina Costov, iar eu pot spune că a fost o onoare pentru noi toți cei prezenți să participăm în An Centenar la o astfel de activitate.

Activitatea a avut în program prezentări și lansări de carte: Dan-Gabriel ARVĂTESCU, Poveștile medicinii romașcane, Ed. PapiruS Media, Roman, 2018, Colecția CentenarProză; Constantin ADAMOVICI, Creație și destin, Ed. PapiruS Media, Roman, 2017, Colecția RestituiriEseu; Lavinia-Simona BĂDULESCU, Femeia luptătoare, între mit și realitate, Ed. PapiruS Media, Roman, 2017, Colecția CentenarProzăEseu; Mihaela CIUBOTARIU & Victor COBZAC, Poezii îngemănateantologie, Ed. PapiruS Media, Roman, 2017, Colecția Poesis; Victoria FONARI, Fericirea din clepsidră, Ed. PapiruS Media, Roman, 2018, Colecția CentenarPoesis; tânărul Vlad HOTHAZIE, Intuiție, Ed. PapiruS Media, Roman, 2018, Colecția CentenarEducaționalMatematică; Eva LAZEA, Blestemul hotarelor, Ed. PapiruS Media, Roman, 2018, Colecția Centenar – Poesis; Claudia MITRĂ, Fata cu pantofi roșii, Ed. PapiruS Media, Roman, 2018, Colecția CentenarPoesis; Andrei MOROȘANU, Arz-o focul, dragoste!, Ed. PapiruS Media, Roman, 2018, Colecția Centenar – Proză; Rodica SOREANU, Acvamarin, Ed. Terra, Focșani, 2017; Lucian STROCHI, Integrala Ancadierului, Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2014-2017; Elisabeta VARTIC-CRISTEA, Viscol în iarbă, Ed. PapiruS Media, Roman, 2018, Colecția Centenar – Poesis.

Dar nu pot să merg mai departe fără să amintesc că în deschiderea activității a vorbit domnul Ion Asaftei, care a declarat că este onorat și mândru că au loc asemenea repetiții culturale la Hanul Răzeșilor, salutând cordial pe principalii invitați de onoare, dar și pe toți cei prezenți la eveniment, în special pe scriitorii frați ai noștri de peste Prut. Mai amintesc că domnul Ion Asaftei se implică de mult timp în aceste activități culturale, fiind un sponsor generos și dedicat activităților culturale, dar mai ales într-un proiect care vizează sprijinul de a edita cărțile scriitorilor debutanți din Basarabia. Prin aceste implicări dese ale domnului Ion Asaftei, Hanul Răzeșilor a devenit și un spațiu al spiritualității și al culturii unde se întâlnesc destul de des valori literare de pe ambele maluri ale Prutului. După cuvintele frumoase adresate celor prezenți, domnul Ion Asaftei, fiind și Vicepreședintele CJ Neamț, a fost nevoit să plece în zonele județului unde puhoaiele s-au dezlănțuit în acele zile și peste satele din județul Neamț.

Noi ne-am continuat activitatea cu o rugăciune făcută de Pr. Cornel Paiu de mulțumire, o rugăciune pentru oprirea ploii și pentru Unirea pe care o serbăm și în acest An Centenar.

După ce a prezentat evenimentele care urmau să se deruleze, poetul Cornel Paiu ne-a informat că la activitatea dedicată Serii basarabene, în viitor, se va oferi un titlul de membru de Academician Clepsidric. În această Seară basarabeană i s-a conferit o Diplomă de Acad. Clepsidric din partea Societății Culturale „Clepsidra” scriitorului Nicolae Dabija ca „însemn de recunoștință, prețuire și admirație pentru măiestria artistică, patriotismul și perseverența în dăltuirea rostirii literare românești din Basarabia, pentru activitatea de excepție depusă în promovarea culturii, artei și spiritualității românești”, a spus poetul Cornel Paiu.

 

Aș putea începe cu sentimentul că eroul serii a fost romanul Temă pentru acasă a scriitorului, poet, istoric literar și eseist, Acad. Nicolae Dabija, prezentat într-o recenzie de excepție, cum de altfel o face mereu poetul, scriitor și critic de literatură și artă, prof. dr. Lucian Strochi,  având titlul „Nicolae Dabija, Tema pentru acasă sau anatomia capodoperei”.

Redau câteva fraze ale domnului prof. dr. Lucian Strochi, care eu cred că spun aproape totul despre acest volum – Tema pentru acasă. „O asemenea operă avea să primească multe și meritate recompense, începând din 1977, între care Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, Premiul Academiei Române „Mihai Eminescu”, Premiul „Opera Omnia” al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2008), scriitorul devenind Cavaler al Ordinului Republicii, Membru de Onoare al Academiei Române (2003), etc.”

„Prin urmare, o carte precum Tema pentru acasă ar trebui să nu ne surprindă, deși, apariția romanului a fost un adevărat șoc pentru cititori și critici, atât în ceea ce privește noutatea, acuratețea scriiturii, înțelegerea umanului, complexitatea texturii ideatice.

Incontestabil, Tema pentru acasă este o capodoperă a literaturii române, un roman total, o scriere unică.

Tema pentru acasă este un roman inițiatic, inițierea fiind făcută în/prin suferință, în/prin dragoste, în/prin iertare, o triplă inițiere, o inițiere fractalică.

Este un roman de dragoste, – de dragoste de femeie, de bărbat, de copil, de oameni, de ținuturile natale, de matricea primordială care este satul.”

„Este un roman concentraționar, o mare parte din spațiul romanului fiind acaparat de lagărele de muncă.

Este un roman cu cheie, un roman absurd, un roman simbolic, o farsă tragică, un roman fantastic, straniu, miraculos (acestea fiind categorii estetice, nu adjectivări!).”

Și a încheiat foarte frumos domnul Lucian Strochi: „Romanul Tema pentru acasă este un  imn al dragostei adevărate pentru care nu există nici timp, nici spațiu. În fața dragostei adevărate, sute de kilometri pot fi parcurși cu ușurință, continentele pot fi trecute înot, iar zecile de ani de închisoare trec pe lângă oameni.”

Poetul Cornel Paiu ne-a informat că, citind și domnia sa cartea Temă pentru acasă, i-a lăsat sentimentul că este o carte de o „frumusețe absolută”, este o carte cu o „mărturie a unui timp crud”.

 

În continuare, a luat cuvântul Acad. Nicolae Dabija care și-a început prelegerea foarte frumos, spunând: „noi am venit în Țara lui Eminescu din Țara lui Eminescu; am venit în Țara lui Mihail Sadoveanu din Țara lui Mihail Sadoveanu; am venit din Țara lui Roman Mușat Vodă în Țara lui Roman Mușat Vodă; am venit în Patria Limbii Române din Patria Limbii Române”.

A mai făcut mărturisirea că aici se simte acasă, deși Prutul mai este încă o graniță care mai stă între noi ca o nedreptate, dar există speranța că vom face împreună ceea ce am început. Știm cu toții că s-a trecut încet de la Podul de Flori la Podul de Carte, iar azi, prin această activitate, se face acest Pod de Carte. „A venit după aceea Podul de Cântec, Podul de teatru, Podul de pânze pictate, iar împreună cu Părintele Paiu am făcut Podul de Rugăciune, care este cel mai important”, pentru că atunci când va fi vrerea bunului Dumnezeu se va face și adevărata unire. A mai spus domnia sa că este convins că totul este o încercare pentru poporul nostru, peste care vom trece doar cu răbdare și rugăciune.

Da, cred că ai noștri frați de peste Prut au venit la MAMA trecând de data aceasta pe Pod de lumini astrale, aducând cu domniile lor cultura și arta care să ne unească pe toți prin acele fire tainice și nevăzute dar simțite și puternice, aș spune eu.

Cu un sentiment deosebit, a spus în continuare Acad. Nicolae Dabija că prezentarea cărții sale, Tema pentru acasă, care are până acum peste trei sute de recenzii, făcută de domnul Lucian Strochi, pe care îl consideră un poet remarcabil și un critic excepțional, l-a convins că este un „critic de vocație pentru că a vorbit de subtextele cărții”. Pentru că în prelegerea sa, domnul Lucian Strochi s-a referit la un moment dat la semnificația numelor și cifrelor din cartea Tema pentru acasă, domnul Dabija a mărturisit că și-a dat seama, în timp ce asculta, că cifrele și numele acordă alte semnificații mai profunde textului, deși domnia sa nu a dat prea multă importanță acestora în timpul scrierii cărții, dar iată că un critic bun te ajută să faci descoperiri de acest gen.

În continuare, scriitorul Nicolae Dabija a făcut referire la ceea ce s-a întâmplat cu Basarabia, afirmând că „este o dramă a noastră, este o dramă a poporului român”, iar românii de dincolo de Prut au supraviețuit prin carte. Că puțini din România știu că în „Basarabia până în anul 1954 Eminescu a fost interzis, că au fost clase întregi de tineri trimise în Siberia pentru simplul fapt că l-au citi pe Eminescu”. Că este necesar să facem ceva cu această graniță de pe Prut, unica graniță din Europa care desparte români de români; că putem face acest lucru prin intermediul cărților pe care le scriu scriitorii de pe cele două maluri ale Prutului.

Având în vedere că această activitate se desfășoară în locurile lui Sadoveanu, scriitorul Nicolae Dabija ne-a mai făcut câteva destăinuiri: că românii din Basarabia au învățat istoria poporului român din cărțile lui Sadoveanu, pentru că „istoria noastră era interzisă; dacă rosteai numele lui Ștefan cel Mare, erai trimis în Siberia. Deși Eminescu era interzis, cartea lui era păstrată cu sfințenie în fiecare familie și citită”. Că domnia sa a învățat Limba Română corectă din cărțile lui Sadoveanu pe care îl citește mereu, și a făcut îndemnul ca cei care doresc să vorbească și să scrie corect românește, să-l citească pe Sadoveanu.

În încheiere, Acad. Nicolae Dabija a dăruit cartea Te blestem să te îndrăgostești de mine, poetului Cornel Paiu cu următoarea dedicație: „Să trăiască Cornel Paiu,/ preot în Altarul Țării,/ pentru că ne învață graiul/ Rugăciunii și-al Iertării”. Iar domnul Alexandru Mihăilă a primit cartea Tema pentru acasă cu următoarea dedicați: „Domnului Alexandru Mihăilă, Când inima nu i-o mai bate,/ Domnul- de față cu din îngeri tot divanul/ Îi va vorbi: îți iert niște păcate/ Pentru că l-ai editat pe Moroșanu”.

A fost un moment patriotic, aș spune eu, când poeta Eva Lazea a dăruit zece eșarfe tricolore câtorva scriitori consacrați prezenți, mai mult celor de peste Prut. Acest gest s-a vrut a fi un preambul la lansarea volumului de poeme intitulat Blestemul hotarelor, de Eva Lazea, care se referă și la hotarele de pe cele două maluri ale Prutului.

Au urmat lansările de carte, prezentate fiecare de scriitorul, poet, critic literar și de artă, prof. dr. Lucian Strochi, iar dintre poeții prezenți, după preferință, să citească câte o poezie din volumul lansat.

Doresc să amintesc că majoritatea cărților lansate au apărut la Editura PapiruS Media din Roman, editori Dan-Gabriel Arvătescu și Cornel Paiu, redactor-șef Alexandru Mihăilă și consilier editorial Lucian Strochi.

Iar printre atâția scriitori consacrați s-a aflat și un tânăr debutant, Vlad Hothazie, cu cartea Intuiție, despre care voi reda doar două fraze, spuse de poetul Lucian Strochi, care l-a citat, la rândul său, pe fostul său profesor de matematică, fratele cunoscutului scriitor Valeriu Butulescu: „Matematica este frumoasă pentru că e limpede precum gândul, are cea mai pură expresie, nu e maculată de nimic. O formulă poate fi o metaforă integratoare, o sinecdocă; și până la urmă geometria analitică sau în spațiu poate să aibă eleganța pe care numai natura o are.”

Interesant mi s-a părut volumul de versuri, Poeme îngemănate, scrise în colaborare de doi poeți de pe cele două maluri ale Prutului, și anume Mihaela Ciubotaru din Botoșani și Victor Cobzac din Chișinău. Iată declarația celor doi: „Un volum de versuri pe care ni le-a adus în dar chiar Dumnezeu și Căruia îi mulțumim din start. Două maluri de Prut, același grai, aceeași gândire, aceeași suflare românească, același destin la o soră și-un frate care și-au înșirat trăirile pe imaculatul foii, punând atâta inimă și suflet de cât e în stare un Om care este îndrăgostit de vraja cuvântului… de Poezie.”

În încheiere, țin să spun că a fost o Seară basarabeană bogată, minunată cu dialoguri deosebite și interesante.

Prof. Eva Lazea

Foto: Victor Cobzac

 

 

 

 

 

 

scrie un comentariu

0 comentarii

Nu sunt comentarii!

You can be the one to start a conversation.

Adaugă un comentariu

Datele tale sunt în siguranță Nu vom publica adresa ta de e-mail și nici nu o vom stoca.
Toate câmpurile sunt necesare.